Nevada: Las Vegasul poate decide viitorul președinte

Harta Nevadei, cu cele mai mari orașe din fiecare județ. Sursă: https://www.mapsofindia.com/world-map/usa/nevada/

Un stat cunoscut preponderent pentru industria jocurilor de noroc și celebrul Las Vegas, Nevada va capta atenția lumii în perioada următoare prin bătălia electorală care se va da, printre alte locuri, și aici. Cel mai mic dintre cele șapte „swing states” ca populație, este și cel în care campaniile au „pompat” cei mai puțini bani, tocmai din cauza mizei mai scăzute. Doar șase delegați sunt puși „la bătaie” în „statul argintiu”. Teoretic, încă din anii 90, cursa din Nevada a devenit echilibrată. Ar putea fi considerat ca statul care deține caracterizarea de „swing state” de cel mai mult timp. Însă, în mod realist, au fost alegeri când nu a existat cu adevărat vreun dubiu legat de cine va câștiga, spre exemplu în 2008, când Obama a triumfat cu aproape 13%. Ultimele cicluri electorale, atât la prezidențiale, cât și la „Congres”, sau pentru funcția de guvernator, au fost marcate de un progres al republicanilor pe plan local. Nevada a votat la dreapta mediei naționale, atât în 2016 cât și în 2020, deși democrații s-au impus de fiecare dată cu o marjă de 2,4%. Iar în 2022, GOP și-a adjudecat fotoliul de guvernator, în timp ce la senat au pierdut la mai puțin de un procent. Foarte interesant a fost atunci faptul că formațiunea conservatoare a obținut scoruri mai bune în Nevada decât în statul vecin de la sud-est, Arizona. Acesta din urmă fusese mult timp un fief republican, iar evoluția contrastantă a celor două a marcat o schimbare interesantă pentru strategii politici (puteți citi mai multe despre Arizona în analiza: https://www.internationalaffairsromania.com/post/arizona-fostul-fief-devenit-swing-state).   

„All-in” pe Las Vegas

Dintre cei 3,1 milioane de cetățeni americani care sunt stabiliți în muntosul stat, aproximativ 2,3 milioane locuiesc în județul Clark, de departe cel mai populat, fiind de altfel considerat a fi zona metropolitană a orașului Las Vegas, cu toate suburbiile sale aferente. Vorbim de peste 70% din populația statului. Alți 500,000 de oameni locuiesc în Washoe, al doilea cel mai populat județ și totodată locul unde se află Reno, a doua municipalitate ca număr de locuitori după Vegas.

În mod istoric, extracția de argint a servit drept „coloana vertebrală” a economiei sale, începând de pe vremea războiului civil, când materialul a fost folosit pentru armamentul trupelor lui Lincoln. De acolo vine și porecla. Mult timp, a fost cel mai slab populat stat din întreaga țară (e drept, Alaska nu fusese admisă încă). După „marea depresie” (1929-1933), jocurile de noroc au fost legalizate, în încercarea disperată de a combate efectele negative ale acesteia. Cu timpul, cazinourile s-au dezvoltat considerabil, iar regimul legislativ mult mai libertarian în comparație cu restul țării, a atras din ce în ce mai mulți rezidenți. Spre deosebire de vecina Arizona, cu care deseori este comparată, în Nevada nu a s-a dezvoltat o industrie de tip „high tech” așa de puternică. În schimb, domeniul „HoReCa” este ramura predominantă a economiei locale. Nu-i de mirare, deoarece Las Vegas este o destinație turistică populară, fiind „Mecca” jocurilor de noroc. Totodată, extracția materiilor prime rămâne o sursă importantă de venit, Nevada fiind unul din locurile de pe pământ de unde se obține cel mai mult aur.

Dată fiind proporția semnificativă de angajați din industria turismului, tema taxării bacșișurilor este mult mai importantă în Nevada, decât în alte „swing states”. Inițial, Donald Trump a fost cel care a abordat subiectul. A promis că bacșișul nu va mai fi impozitat, în cazul unui nou mandat al său, idee preluată ulterior și de Kamala Harris. Mai mult, candidatul republican a precizat că vice-președinta a fost cea care prin votul ei decisiv în senat pentru legislația dedicată combaterii inflației, a impus „povara” birului pe forma aceasta de gratificare, aspect însă contestat de „fact checkers” (oamenii care se ocupă cu verificarea veridicității afirmațiilor politicienilor). În orice caz, reculul resimțit de Nevada post-covid a fost mai mare decât în alte părți, tocmai din cauza importanței industriei „HoReCa”. Fostul guvernator democrat, Steve Sisolak, a avut mult de suferit de pe urma „lockdown-ului”, imaginea sa devenind asociată cu politica respectivă, fiind totodată directiva partidului său, în contrast cu statele conduse de republicani, unde restricțiile nu au fost așa de dure. Ulterior, în 2022, Sisolak a și pierdut fotoliul de guvernator.

„Lehamitea” locuitorilor Nevadei față de democrați a continuat și după „midterms” (alegerile parțiale din 2022). Trump l-a dominat în sondaje pe Joe Biden până în momentul când cel din urmă s-a retras din cursă. Existau unele măsurători care-l dădeau pe republican în față cu zece procente. Ba mai mult, Nevada părea dintre toate cele șapte „swing states”, locul în care „The Donald” stătea cel mai bine, în ciuda istoriei recente, când alături de Michigan au fost cele mai favorabile stângii. Intrarea Kamalei Harris în cursă a schimbat dinamica, ea reușind să recupereze din handicapul lui Biden și chiar a revenit în frunte. În ultimele săptămâni, s-a observat și în Nevada trendul național, anume revenirea lui Trump.

Diversitatea etnică a Nevadei este considerabilă. Aproape 30% din populație este de origine hispanică (majoritatea mexicani, fiind și aproape de graniță), iar doar 46% din populație este albă (sau caucaziană, termenul folosit de sociologii de peste ocean). Numai Texas, California, New Mexico și Hawaii au o pondere și mai mică decât atât. Populația „latino” este concentrată în special în Las Vegas, iar în nordul orașului alcătuiesc peste 42% din locuitori. Unul dintre motivele indicate pentru scorul scăzut al lui Biden din cercetările efectuate de casele de sondare era faptul că pierduse o bună parte a acestui segment electoral. Kamala Harris, care este de etnie mixtă (tatăl jamaican și mama tamilă, din India) este un candidat receptat mai bine de hispanici. Dar, bineînțeles, cu atât mai bine de cei aproape 9% din cetățenii Nevadei de etnie afro-americană. Așa s-a explicat și faptul că ea a reușit să îi ia fața contracandidatului republican aici. Pentru Trump, mitingul de la Madison Square Garden, în New York, deși a fost un succes în privința numărului de spectatori veniți, îl va costa cu siguranța în rândul electoratului latino-american. Comediantul Tony Hinchcliffe a calificat Puerto Rico drept o insulă de gunoi și s-a luat de hispanici întrucât, crede el, le place să facă mulți copii. Într-un an în care cursa pare așa de strânsă, orice astfel de comentariu, mai ales cu atât de puțin timp înaintea alegerilor, poate să-l coste. Campania lui Trump a încercat să se delimiteze de afirmațiile controversate, dar democrații au lansat deja nenumărate reclame menite pentru a capta atenția votanților în legătură cu cele spuse la „The Garden”.

Imigrația ilegală, un subiect „fierbinte”

Fiind așa de aproape de granița de sud, imigrații ilegali sunt o realitate într-un stat ca Nevada. Tocmai de aceea, atât aici, cât și în Arizona, subiectul a căpătat chiar și mai multă amploare decât la nivel național, unde și acolo este constant printre prioritățile votanților (puteți citi mai multe despre istoria regiunii, inclusiv cum venirea hispanicilor a schimbat dinamica: https://www.internationalaffairsromania.com/post/sun-belt-istoricul-%C8%99i-povestea-unei-regiuni-aparte). Dintre candidați, Trump este văzut drept cel care poate contracara această problemă mai bine, în ciuda faptului că și-a îndemnat aliații din „Congres” la începutul anului să blocheze adoptarea unei legi menite să le ofere mai mult sprijin grănicerilor. Motivul, fostul președinte nu a vrut să le ofere o „victorie morală” democraților. Trump și-a construit tot „brandul politic” pe consolidarea graniței prin ridicarea zidului, care a fost parțial finalizat în primul mandat. De data aceasta, Trump promite să termine zidul și să ducă la îndeplinire promisiunea sa de a deporta imigranții ilegali.

Economia rămâne la rândul ei o temă esențială. În general, măsurătorile la nivel național indicau că republicanul este mai bine perceput decât vice-președinta. Totuși, la nivelul statului, sondajele prezentate în ultimele luni au arătat că Trump stă chiar și mai bine pe acest subiect decât în media națională. Ei bine, așa cum precizasem mai devreme, afacerile din Nevada au avut de suferit de pe urmă restricțiilor, iar adevărul este că încă nu și-au revenit la nivelul pre-covid. Se mai poate adăuga și inflația în discuția aceasta. Harris moștenește nemulțumirea privind prețurile crescute din ultimii ani. Este clar că o trage în jos aspectul respectiv. Democrata încearcă să livreze ideea de scutiri de impozite pentru cei care au copii. A făcut din mesajul respectiv una dintre cheile campaniei sale, tocmai în speranța de a „întoarce roata”. James Carville, mare strateg al democraților, spunea în 1992: „its the economy, stupid!” Anii au trecut, dar fraza rămâne cât se poate de validă. Situația pecuniară a votanților evident că va avea un mare impact. Republicanii teoretic aveau un avantaj pe această temă, în sondaje, atât în 2020, cât și în 2012, dar nu s-a tradus într-o victorie.

Va dura până când se vor număra toate voturile

O altă asemănare a Nevadei cu statul vecin, Arizona, este faptul că se votează preponderent prin corespondență. A durat zile întregi acum patru ani ca cele două state să termine numărătoarea, iar dată fiind situația de atunci, când nu exista un câștigător clar în prima seară, după ziua votului, tensiunea a fost enormă. Trump a acuzat fraude, dar nu a reușit să întoarcă rezultatul în instanțe. Nevada este în mod istoric unul dintre cele mai încete state la afișarea rezultatului final. Dacă și în 2024 nu va fi clar din prima cine câștigă, fiți sigur că ochii se vor aținti iar asupra statului, în condițiile unor rezultate strânse.

Stânga speră să capitalizeze voturile hispanicilor, în special în urma afirmațiilor controversate de la mitingul din New York. Acum patru ani, Biden a luat 61% din votul latino-american în statul acesta. Trump părea că recuperează din diferență în sondaje, dar totul este în aer acuma, mai ales fiindcă ezită să se delimiteze clar și să condamne glumele peiorative spuse la evenimentul organizat de campania sa. Trump pare că a maximizat votul rural, care așa cum ați văzut, are o pondere mică, dat fiind câți oameni trăiesc în Las Vegas și Reno. Electoratul latino era cel care îl putea ajuta pe Trump să recupereze, mai ales că pare din nou că republicanul pierde din ce în ce mai mulți alegători cu studii superioare, din suburbii. Harris pleacă favorită la ora actuală, în Nevada, dar Trump, care a investit mult de-a lungul anilor în Las Vegas, unde a și petrecut foarte mult timp (de altfel, el i-a făcut campanie lui Mitt Romney aici în 2012), este plin de surprize. Situația e prea strânsă pentru a putea spune cu certitudine că va pierde cei șase delegați ai statului, mai ales că magnatul pare deseori că e făcut din „teflon”. Indiferent în câte scandaluri este implicat, merge înainte și nu este doborât decisiv.

Aceasta a fost seria dedicată statelor cheie (swing states) de la alegerile prezidențiale din SUA de anul în curs. Vă mulțumesc mult de tot! Pentru celelalte analize din serie, vă invit să accesați: https://www.internationalaffairsromania.com/all-news