Pennsylvania: Cheia de boltă a Statelor Unite

Harta statului Pennsylvania (sau Commonwealth-ul Pennsylvania, denumirea oficială) cu județele componente- sursă: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Pennsylvania-counties-map.gif

Începem seria dedicată statelor unde se va da bătălia decisivă pentru președinția Americii cu Pennsylvania. Acest „swing state” este cel mai populat dintre cele șapte cu aproape 13 milioane de locuitori și pe cale de consecință are cel mai mare număr de delegați în colegiul electoral, 19. Următoarele ar fi Georgia și Carolina de Nord, ambele cu câte 16 fiecare (pentru mai multe informații despre sistemul electoral american, puteți accesa linkul:  https://www.youtube.com/watch?v=DUyn8I2sRac). Până la ultimele alegeri, Florida era „swing state-ul” cu numărul cel mai ridicat de delegați, 29, dar republicanii au reușit să se distanțeze în „statul razelor de soare”, iar în prezent este considerat a fi „roșu”, nu mov (culoarea folosită pentru a desemna echilibrul electoral, fiind o combinație de roșu și albastru, culorile celor două partide), pe harta electorală. Porecla Commonwealth-ului este „the keystone state”, adică statul „cheii de boltă”. Motivul este acela că aici s-a citit proclamația declarației de independență a Statelor Unite pe 4 iulie 1776, la Philadelphia, capitala țării în acel moment. Coincidență sau nu, Pennsylvania chiar este „cheia bolții” la aceste alegeri, fiind cel mai contestat stat, datorită mizei delegaților și sondajele care arată o cursă strânsă. Foarte probabil, cel care va câștiga acest stat va deveni următorul președinte.

Pennsylvania se află în regiunea „rust belt”, despre care puteți citi mai multe aici: https://www.internationalaffairsromania.com/post/rust-belt-b%C4%83t%C4%83lia-crucial%C4%83 . Pe scurt, e vorba despre o zonă a țării unde fabricile, care altădată duduiau, au ajuns să ruginească, de acolo și numele. Vorbim despre un spațiu unde s-au pierdut multe joburi în ultimele decenii, din cauza acordului de liber schimb NAFTA (între SUA, Mexic și Canada) și a politicilor verzi de dezindustrializare. În afara Pennsylvaniei, mai sunt considerate „swing states” Michigan și Wisconsin în „rust belt”. Cele trei state au votat toate pentru același candidat din 1992 încoace.

Rezultatele de-a lungul anilor la alegerile prezidențiale în Pennsylvania. În roșu, scorul republican. În albastru, cel democrat și în gri scorul altor candidați, de exemplu Ross Perot. Sursă: https://www.270towin.com/states/Pennsylvania

Mult timp, statul a fost considerat a fi „albastru”. Era parte din zidul democraților, o zonă a hărții care era mereu colorată în albastrul democrat, de acolo denumirea metaforică de „blue wall”. Ronald Reagan a înregistrat două victorii categorice în 1980 și 1984. Chiar și George Bush Sr. s-a impus aici în 1988. Acesta a fost unul din statele unde a existat o pătură electorală numită „Reagan democrats”. Anume, era vorba despre oameni care în mod tradițional îi alegeau pe democrați, însă doctrina fostului guvernator de California i-a atras pe aceștia să își schimbe preferința electorală în favoarea republicanilor. Tocmai acești alegători se pare că au fost cei care în 2016 au revenit la sentimente mai bune față de candidatul dreptei și l-au votat pe Trump, primul din partidul GOP care a câștigat statul după 28 de ani, deși George Bush Jr. a fost aproape în 2004.

Întrebarea esențială în cazul acesta este: cine sunt acești „Reagan democrats”? Nu există o definiție unanim agreată de specialiști și analiști, însă majoritatea sunt de părere că populația „working class” (traducerea în română ar fi de „clasa muncitoare”, un termen care are o conotație diferită la noi în țară, dat fiind trecutul comunist) era grosul acestui segment de votanți. În Pennsylvania, vorbim despre muncitorii din fabrici, sau minerii din puternica industrie de extracție a cărbunelui. Astfel de persoane erau în mod tradițional susținători ai democraților, date fiind politicile economice de stânga ale partidului și colaborarea cu sindicatele. Ei bine, în '80, după patru ani de administrație a democratului Jimmy Carter, starea economiei americane nu era una bună. Inflația era mare, mai ales prețurile energiei și petrolului, iar șomajul era la nivel ridicat. Mesajul de optimism al fostului actor, Ronald Reagan, și speranța unei zile de mâine mai luminoasă i-a adus sprijinul unor grupuri de votanți care istoric vorbind, nu se pliau pe doctrina partidului său, precum „gulerele albastre” (termen pentru oamenii cu joburi care implică munca fizică, folosit în sociologie) anterior pomenite. Ei sinceri credeau că Reagan și cabinetul său le vor reprezenta interesele economice mult mai bine.

În 2016, alegătorii aceștia au revenit la sentimente mai bune față de republicani, după mai multe alegeri unde votaseră cu stânga și au pus ștampila pe Trump. Ideea de implementare a tarifelor în domeniul comerțului, menite să încurajeze companiile să-și mute producția înapoi în SUA, a fost crucial în a-i convinge, alături de promisiunea de a susține industria de manufactură. Totodată, retorica sa și angajamentul de a se opune măsurilor verzi, pe care le considera exagerate, au jucat și ele un rol important. Ulterior, în 2020, Biden a reușit să-i ciupească destui votanți cât să câștige statul. El a marșat pe faptul că Pennsylvania este locul unde s-a născut, la Scranton mai exact și îi înțelege mai bine ce trăiesc. De aceea i se spunea „Scranton Joe” și patriotismul local i-a ademenit pe oameni. Totuși, o buna parte din acei „Reagan democrats” au rămas cu Trump și în 2020, dar se pare că și în prezent, aceasta fiind explicația pentru care vorbim de Pennsylvania azi ca un „swing state”.

Hartă cu zona industrială și minieră din Pennsylvania. Sursă: https://www.britannica.com/place/Rust-Belt

O analiză a demografiei Commonwealth-ului relevă faptul că la recensământul din 2020, 75% din populație era albă, non-hispanică. Este mult peste procentul la nivel național, de 57,8%. Iar, pentru a intra în detalii, Pennsylvania este un stat cu multe persoane albe, fără educație superioară, majoritatea alegând să lucreze în uzine, mine, sau în agricultură (populația rurală a Pennsylvaniei este peste media națională, 26% vs 17,8%). În rândul categoriei albilor non-hispanici fără facultate, abordarea populistă a lui Donald Trump a fost receptată excelentă. Tactica sa de a-i cataloga pe imigranții ilegali drept inamici, care vin să populeze țara și să le „fure” joburile americanilor de rând a rezonat puternic cu aceștia, mai ales că mulți chiar erau șomeri. Totodată, el era văzut ca un „colac de salvare”, întrucât le răspundea unei anxietăți cu ramificații complexe, anume că în anii următori, populația albă non-hispanică va deveni minoritară în SUA.

Tabel care arată procentajul votanților cu diplomă de licență la nivelul secției de vot și cum au votat aceștia în 2020 față de 2016. În secțiile cu nivel mai scăzut de absolvenți, republicanii au înregistrat creșteri, așa cum spuneam adineauri, iar în privința alegătorilor licențiați universitar, democrații au avut câștiguri majore. Sursă: Analiză făcută pentru Philadelphia Inquirer de Aseem Shukla de la Departamentul de Stat al Pennsylvaniei și Biroul pentru Recensământul SUA, https://www.inquirer.com/politics/election/pennsylvania-voters-diploma-divide-education-election-2024-20240906.html

O temă specifică Pennsylvaniei, foarte importantă pentru economia locală, care nedezbătută în alte „swing states” este cea a exploatării gazelor de șist. Zona de vest și de nord a statului este bogată în gaze naturale. Lozinca „drill, baby, drill” (un îndemn la a fora) folosită de republicani de peste 16 de republicani a fost însușită și de campania lui Trump. El a reușit cu succes să se prezinte drept candidatul care va dezlănțui potențialul Americii de a fi un colos în domeniul energetic. A fost ajutat mult și de contrastul cu agenda democrată, care mulți de ani zile a promovat măsuri ecologiste. Evident au afectat industria gazelor și pe cea petrolieră. Inclusiv în 2020, Joe Biden și Kamala Harris se declarau împotriva exploatărilor. Anul acesta, Harris a adoptat o poziție diferită și a fost atacată de republicani din acest motiv. Dată fiind criza inflației în domeniul energiei și războiul din Ucraina, până și democrații au admis nevoia Statelor Unite de a-și exploata resursele. Candidata prezidențială se apără de atacurile venite de pe partea drept spunând că în prezent, SUA a ajuns la nivel record al exploatărilor, în timpul mandatului Biden. Totuși, insistența Partidului Democrat de a promova n continuare  „carbon neutrality” (adică de a nu produce mai mult dioxid de carbon la nivelul atmosferei decât oxigen) o trag în jos pe tema gazelor și a energiei.

Hartă cu exploatarea gazelor de șist în Pennsylvania. Sursă: https://www.fractracker.org/2022/01/introducing-fractrackers-comprehensive-new-pennsylvania-map/

Dat fiind teritoriul mare pe care se întinde statul și populația mare a acestuia, este normal ca să existe diferențe între regiunile statului. De altfel, Pennsylvania poate fi împărțită în mai multe zone electorale.

Harta electorală a Pennsylvaniei la ultimele alegeri prezidențiale. În roșu, republicanii și în albastru democrații. Sursă: https://map.jacksonjude.com/

Cele 3 regiuni distincte ale statului

La cursurile de științe politice în facultățile de peste ocean, studenților li se predă despre Pennsylvania harta de mai sus, pentru a înțelege cel mai bine dinamica votanților. Inclusiv analiști de mare renume, precum Steve Kornacki sau John King fac aluzie la aceste 3 zone distincte când prezintă campania și rezultatele alegerilor. Anul acesta, dacă veți urmări televiziunile americane, veți putea foarte probabil repera informațiile acestea. Prima regiune, numărul unu pe hartă, din colțul de sud-est e orașul Philadelphia și zona lui metropolitană. Aici e fieful democraților în Commonwealth, pentru a câștiga au nevoie de o prestație cât mai bună și mai ales de o prezență la vot cât mai mare în județele respective. În 2020 au luat 62,8% din vot acolo. A două zonă, numărul doi, este orașul Pittsburg, 302.898 de locuitori, și județele limitrofe. Vorbim de cea mai echilibrată dintre cele trei regiuni, în general democrații se bazează pe oraș în sine și pe anumite zone de suburbie, în timp ce republicanii scot scoruri mari în orașele mici și localitățile de dincolo de suburbiile Pittsburg. La numărul trei, vorbim de spațiul cel mai întins și cel mai populat, dar răsfirat. Este teritoriu republican.

Harta zonei metropolitane a Philadelphiei. Sursă: https://philaworks.org/workforce-innovation-and-opportunity-act-local-and-regional-plan-for-philadelphia-and-surrounding-counties-program-years-2021-2024/

Philadelphia este al șaselea cel mai mare centru urban al țării. În ciuda importanței sale, orașul suferă de mai mulți ani de o criză a nivelului traiul. Mai exact, criminalitatea și drogurile îl fac relativ nesigur, iar lumea nu se înghesuie să se mute aici, aspect vizibil și în continua scădere a populației. În schimb, tocmai fiindcă rămâne un centru important, oportunități de joburi există, iar suburbiile sunt într-o continuă creștere. Patru din primele cinci cele mai populate județe ale statului se află aici: Philadelphia (1,534,248 de locuitori), Montogomery (872,440), Bucks (646,411) și Delaware (577,567).

Dată fiind mărimea și ponderea lor, suburbiile Philadelphiei vor juca un rol crucial în alegerile viitoare. Mulți zic că felul în care vor vota va determina rezultatul întregii curse, dată fiind importanța statului. Dacă Pennsylvania a fost în mod tradițional un stat „albastru”, ei bine suburbiile destul de „roșii”. La fel ca în prezent, trendul a fost ca americanii care își permit se mută în afara orașului datorită imobilelor mai mari, zgomotului redus și siguranței crescute. Deci, este o zonă mai prosperă. Politicile promovate de republicani, anume taxele scăzute sau măsurile pro-business au fost atrăgătoare pentru rezidenții acestor zone. Cu toate acestea, transformarea Partidului Republican sub conducerea lui Trump a alienat mulți dintre acești oameni. Deși populismul său a făcut minuni în alte zone ale statului, în suburbiile Philadelphiei, votanții, preponderent moderați și independenți, s-au speriat de stilul său. Ei preferă un candidat mai predictibil și mai așezat. Chester, piatra de temelie a oricărei campanii republicane în trecut a ajuns să voteze cu democrații cu o marjă de peste 17%. Republicanii rămân mai competitivi în Bucks, care a fost mereu în ultimele decenii o zonă mai echilibrată și în Berks și Lancaster, în măsura în care pot fi luate în calcul drept suburbii, dat fiind caracterul lor preponderent rural.

Surprinzător sau nu, Trump a înregistrat o creștere în rândul votanților din mediul urban, inclusiv în Philadelphia, unde partidul de stângă rămâne totuși la peste 80%. Aceasta se datorează faptului că a reușit să se prezinte drept candidatul care va combate crima, în condițiile în care în 2020 existau democrați care militau inclusiv pentru desființarea poliției. Totodată, fostul președinte s-a adresat foarte bine electoratului masculin, inclusiv cei aparținând etniilor minoritare. Mai exact, mesajul anti-woke, anti-feminism a atras mulți bărbați care s-au simțit amenințați de avântul progresist și s-au îndreptat spre Trump, fie ei tineri, sau non-albi, grupuri care în mod obișnuit votează cu democrații. Pe de altă parte, electoratul feminin se simte din ce în ce mai respins de către platforma conservatoare. Fenomenul acesta, numit „gender gap electoral” se poate observa nu doar în America. În plus, chiar și electoratul feminin din suburbii, considerat „swing voters” în trecut, datorită faptului că este compus din multe mame, atașate valorilor familiei, devine mai „albastru” pe zi ce trece.

Câștigurile lui Trump din mediul urban nu au reușit să suplinească pierderile din suburbii. În 2024, va avea nevoie cel puțin să păstreze proporția din 2020 în mediul suburban, asta în măsura în care va continua să dobândească în orașe, respectiv să îi recâștige pe votanții din Scranton pe care i-a pierdut în fața localnicului Joe Biden. Dacă nu se va întâmpla niciuna din cele două, trebuie să se aproprie de scorurile lui Mitt Romney sau George Bush Jr. în județele limitrofe Philadelphiei, pentru a avea o șansă reală de victorie. Având în vedere retorica din ultimele zile, când focusul campaniei sale a fost pe tema protecției animalelor de companiei față de imigranții care aparent le mănâncă (în viziunea sa) pentru care mulți l-au luat în derâdere, nu-i va fi deloc ușor.  

În sud-vest se află Pittsburg și zona sa metropolitană, cu peste 2 milioane de oameni. Sursă: https://www.energyindepth.org/pittsburgh-mayor-dismisses-facts-science-in-speech-to-fracking-protesters/pittsburgh-metro/

Regiunea Pittsburg este mult mai favorabilă conservatorilor decât cei peste 5 milioane de votanți din arealul Philadelphiei. În ciuda județului Allegheny, al doilea ca număr de locuitor cu 1,217,045, restul au migrat toate spre Trump, care s-a impus lejer cu peste 15% în fiecare. De altfel, magnatul a și reușit să câștige întreaga zonă cu 51,46% din vot. Allegheny, unde se și află Pittsburg, rămâne un bastion al democraților, aceștia chiar distanțându-se datorită suburbiilor mai înstărite, repetându-se povestea de mai devreme. Totuși, diferențierea se face odată ce se ajunge la județele limitrofe. Fie că vorbim de Fayette, Westmoreland, Butler (unde a avut loc prima tentativă de asasinat asupra lui Trump) sau Washington, populația a avut de suferit de pe urma diminuării capacității industriale a țării. Este „inima rust belt”.

Specificul regiunii este de orașe mici și mijlocii (cu excepția lui Pittsburg), de până în 45.000 de locuitori. Acestea sunt fie foste localități cu uzine, sau miniere. Dacă John Kerry și Al Gore câștigau aceste locuri în trecut, acordul NAFTA și politicile verzi i-au alienat pe localnici (fenomen explicat mai în detaliu în articolul: https://www.internationalaffairsromania.com/post/rust-belt-b%C4%83t%C4%83lia-crucial%C4%83 ). Deși democrații au jucat constant cartea sindicatelor și mai nou, se declară în favoarea exploatărilor de șist, ei continua să piardă sprijin în zonă.

Tactica nouă abordată de Kamala Harris este de a se adresa celor cu descendență est-europeană pentru a recupera din handicap. La dezbaterea prezidențială, a avut un moment special și surprinzător unde a făcut apel la cetățenii cu descendență poloneză, peste 700.000 în Pennsylvania, o mare parte din ei, dacă nu chiar majoritate, situându-se în perimetrul metropolitan Pittsburg. Mai exact, aceasta a pledat pentru sprijinirea Ucrainei și s-a recomandat drept candidatul anti-Rusia, încercând să stârnească emoțiile segmentului anterior pomenit, mulți fiind nevoiți să plece de pe tărâmul natal din cauza expansionismului rusesc, fie că vorbim de Imperiul Țarist, sau de Uniunea Sovietică. Republicanii au reușit pe vremea lui Reagan să capteze mulți astfel de alegători, el fiind cel care câștigat „războiul rece” și s-a luptat cu comuniștii. Dacă Harris inversează trendul, va avea de câștigat în tot „midwestul”, unde se află comunități istorice importante de imigranți est-europeni, inclusivi români.

 Cu roșu, zona numită „Pennsyltucky”. Sursă: https://www.reddit.com/r/Pennsylvania/comments/1fbhsui/whats_it_like_living_in_pennsyltucky_i_know_its_a/?rdt=33738

Inițial folosit ca o glumă și apoi preluat inclusiv în desenele animate cu „Popeye Marinarul”, „Pennsyltucky” a devenit deja un nume de referință. Denumirea vine de la faptul că zona respectivă seamănă mai mult cu statul Kentucky decât cu Philadelphia sau Pittsburg, orașele de referință ale Pennsylvaniei. Este vorba despre un amalgam de zone rurale și religioase (inclusiv comunități de Amish) cu teritoriul „rust belt”, despre care am vorbit deja. Analiștii politici utilizează de asemenea un termen mai formal, „T-ul” Pennsylvaniei, dată fiind forma acestei regiuni.

Cei șase milioane de votanți au mers în mare măsură pe mâna lui Trump, care a luat peste 60% din vot. Cu excepția unor centre urbane precum Harrisburg, Allentown sau Scranton, acesta este teritoriu conservator. Există două județe foarte competitive: Erie și Northampton. Sunt ceea ce s-ar chema „bellwether counties”. Reiau explicația din articolul despre „rust belt”, cel la care am făcut referință deja două ori: „bellwether” este clopoțelul de la gâtul oii din fruntea turmei, iar restul animalelor se iau după acel sunet. Practic, este vorba despre un „trendsetter”, restul copiază ceea ce face. Când vine vorba de alegeri, termenul se referă un județ, sau un stat, care votează cu câștigătorul. Mai exact, cel care triumfă acolo foarte probabil va fi câștigătorul fie al statului, când vorbim despre un județ, sau al întregii curse, dacă vorbim despre un stat.

Erie, încercuit în nord-vest și Northampton, încercuit în est. Sursă: https://map.jacksonjude.com/

Din 1952, cele două județe au votat de fiecare cu candidatul care a câștigat Commonwealth-ul, mai puțin Erie în 1988, când l-a ales pe Michael Dukakis. Așadar, ele chiar pot fi un indicator de nădejde pentru a ne crea o imagine despre cine va ieși în frunte. Orașul Erie este cel mai important din județul cu același nume, pe malul lacului omonim. Este singurul județ din stat cu acces la marile lacuri, tocmai de aceea este considerat a fi un punct turistic. Cu toate acestea, la fel ca majoritatea localităților din „rust belt”, trăsătura definitorie este cea de fostă zonă manufacturieră, care nu și-a revenit cu adevărat după închiderea uzinelor și cu un nivel de trai sub medie. Trump s-a impus aici cu 1,6% în 2016, iar Biden cu 1% în 2020, deci baza celor două formațiuni este foarte echilibrată, spre deosebire majoritatea statului, unde e clar cine domină.

Northampton, ceva mai populat decât Erie, 312.000 vs 270.000, a fost o forță industrială chiar mai mare decât alte județe. Compania „Atlas Portland”, cea mai mare producătoare de ciment între 1895 și 1982, avea sediul în județ. Totodată, combinatul firmei „Bethlehem”, a două ca mărime în domeniul oțelului pe parcursul secolului XX, a funcționat în orașul omonim până în 2003, când a dat faliment. Baza muncitorească a zonei, care devine mai republicană pe zi ce trece, este contrabalansată de studențimea de la marile facultăți ale județului, o categorie care îi favorizează clar pe democrați. În Easton, se află Universitatea „Lafayette”, în timp ce în Bethlehem se găsesc „Lehigh” și Universitatea „Moravă”. Trump a câștigat aici cu aproape 4% în 2016, în timp ce Biden s-a impus la limită cu o marjă de sub un procent la ultimele alegeri. Deci și aici este vorba de un echilibru între marile forțe politice.

După intrarea în cursă a Kamalei Harris, Pennsylvania a fost o bună perioadă cel mai echilibrat stat în sondaje. Democrata a reușit să ia „avânt” după dezbatere și pare că se distanțează în măsurători. Într-un sondaj de la Suffolk, vicepreședinta are un avans de 3 procente la nivelul statului, 4 în Erie și 5 în Northampton. În ciuda acestui fapt, există sondaje, ce-i drept unele de la firme republicane, care îl indică pe fostul președinte cu un avantaj minim. Totuși, una din învățăturile de la ultimele alegeri este că măsurătorile sociologice pot fi înșelătoare, arătând rezultate foarte diferite de ce s-a întâmplat în cele din urmă. În concluzie, orice e posibil.