Michigan: Cel mai albastru dintre „swing states”

Harta statului Michigan. Sursă: https://www.mappr.co/counties/michigan-counties-map/

Statul situat pe malurile „marilor lacuri” este următorul din seria analizelor dedicate special pentru „swing states”. Parte a „rust belt”, despre care puteți citi mai multe aici: https://www.internationalaffairsromania.com/post/rust-belt-b%C4%83t%C4%83lia-crucial%C4%83, acesta împărtășește trăsăturile specifice regiunii. Mai exact, fabricile altădată performante, astăzi se află multe în paragină. Din cauza asta, șomajului e ridicat, iar nivelul traiului în scădere. În Michigan, industria automobilelor era în mod special cea care domina, o particularitate față de vecinii din zonă. Coloși precum Ford, Cadillac, General Motors, Chevrolet, Dodge sau Chrysler au fost fondate toate în Detroit (cel mai populat oraș din stat cu 633.218 locuitori) sau Flint, mari centre de producție ale statului. Cumva, povestea statului a fost strâns legată de soarta uzinelor de mașini. Michigan a tot experimentat un boom economic și demografic de la finalul secolului XIX până în anii '60. După aceea, lucrurile au început ușor, dar sigur să „băltească”. De vreo 20 de ani, populația statului stagnează undeva în jurul a 10 milioane de oameni, dar este bine totuși față de declinul înregistrat în anii '80. Totodată, de la cei 21 de delegați în colegiul electoral în anii '60 și '70, a ajuns la 15. (Pentru a afla mai multe  despre sistemul de vot în alegerile prezidențiale americane, puteți urmări clipul: https://www.youtube.com/watch?v=DUyn8I2sRac).

Rezultatele la ultimele alegeri. În albastru, scorul democraților. În roșu, cel al republicanilor și în gri al altor candidați, precum Ross Perot. Sursă: https://www.270towin.com/states/Michigan

Din 1992, Michigan alături de Pennsylvania și de Wisconsin au votat toate pentru același candidat. Aceasta nu este niciun de cum o garanție că la fel se va întâmpla și anul acesta. Dar, totuși, e indicator bun pentru a demonstra faptul că profilul statelor din „rust belt” este unul asemănător. Dintre cele trei menționate, Michigan a fost și probabil va rămâne cel mai favorabili pentru democrați.

Întrebarea este cum de au reușit republicanii să transforme acest stat într-unul competitiv? Barack Obama a triumfat aici cu peste 15% în 2008, iar în 2012 a câștigat cu aproape 10% în plus, pentru ca apoi Trump să se impună la limită în 2016. Un răspuns acceptat de specialiști ar fi „redobândirea” segmentului „Reagan democrats”. Am scris despre ei și în articolul cu Pennsylvania (https://www.internationalaffairsromania.com/post/pennsylvania-cheia-de-bolt%C4%83-a-statelor-unite). În esență, este vorba despre o categorie de votanți care în mod tradițional votau cu stânga, însă din cauza stării proaste în care se afla economia țării în urma mandatului lui Jimmy Carter, l-au votat pe Ronald Reagan, candidatul dreptei, crezând în mesajul lui optimist și capacitatea sa de a redresa economia. Marea majoritate a acestor alegători consta în cei care lucrau joburi de „guler albastru” (termen folosit pentru slujbe care implică muncă fizică). E drept, că o analiză la sânge ne arată că și în 1976, Michigan a votat cu conservatorii. Totuși, vorbim și în acel an de o excepție, anume Gerald Ford, candidatul republican, fusese crescut în Grand Rapids (în vestul statului) și avea inclusiv reședința în acolo. Așadar, rămâne în picioare ipoteza cu „Reagan democrats”.

Se spune că județul care este folosit cel mai des ca studiu de caz pentru analizarea acestui fenomen este Macomb, la nord de județul Wayne (cel mai populat al statului, cu 1.751.169 de locuitori, unde se află și Detroit), în colțul de sud-est al lui Michigan. Marele JFK, democrat, a luat 63% din vot în 1960. Ulterior, fostul actor, Reagan, a întors situația la 180 de grade și a câștigat acolo cu peste două treimi din vot. Bill Clinton, Al Gore și Barack Obama s-au impus și ei în Macomb, dar în 2016, Donald Trump câștiga cu aproape 12%. Victoria sa clară în cel de-al treilea cel mai mare județ statului l-a tras peste Hillary Clinton la limită, asigurându-și o marjă de 0,22% în Michigan și ulterior pavându-i calea spre victoria în colegiul electoral și Casa Albă. Trump nu doar că a recâștigat Macomb ci a dominat, reușind și în 2020 să ia opt procente în plus față de Biden. Într-adevăr, fosta vedetă de la showul TV „The Apprentice” a redobândit încrederea segmentului de „Reagan democrats”. Retorica sa populistă, dorința sa de a implementa tarife pentru readucerea manufacturii firmelor din domeniul industrial înapoi în SUA și promisiunea de a construi un zid la granița cu Mexic a fost placul populației din Michigan. Exact ca în cazul Pennsylvaniei, unde am menționat și în articolul la care am făcut referință mai devreme, pătura aceasta socială de foști muncitori în fabrici a apreciat abordarea republicanului. Totodată, la fel ca în primul stat analizat, ponderea populației albe este peste media țării, 73,9% vs 57,8%. O altă asemănare este și proporția destul de mare a acestei populații fără studii universitare. Ei sunt mai predispuși de a fi tentați de apelul lui Donald Trump, dată fiind și anxietatea privind faptul că albii non-hispanici vor deveni minoritari în SUA în următorii ani, dar și șomajul cu atât mai ridicat în cadrul acestui segment social.

Rezultatele la nivelul fiecărui județ în Michigan la alegerile din 2020. Încercuită cu galben este zona metropolitană a Detroit-ului. Încercuită cu verde este zona Grand Rapids, al doilea cel mai mare oraș. Sursă: https://map.jacksonjude.com/

Joe Biden l-a învins pe Trump în 2020, dar chiar și așa, scorul a fost strâns, de până în trei procente. Totuși, din cele șapte „swing states”, acesta a fost cel mai puțin echilibrat. Inclusiv acuma, este statul unde Kamala Harris înregistrează cele mai bune cote în sondaje și având în vedere că Harris se apropie de Trump și în Georgia și Arizona, unde republicanul conduce, este totodată, la ora scrierii articolului, statul cu cel mai ecart în măsurători între cei doi.

Până ca președintele în funcție să renunțe la candidatură, Trump stătea, în mod surprinzător, cel mai bine în statele din „rust belt” tocmai în Michigan. Motivele principale au fost nemulțumirile populației mare de arabi în stat (Michigan are cel mai mare procentaj din țară- 2,1%) și studențimii. Atât în Detroit, cât mai ales în Dearborn (prima localitate din SUA cu majoritate musulmană), furia la administrația democrată în legătură cu suportul Israelului în rândul celor care migrat din orientul mijlociu a stârnit protestele pro-palestiniene la nivelul întregii țări. Un „focar” al manifestațiilor au fost campusurile facultăților. Ann Arbor (119.381 de locuitori), a cincea localitate ca mărime din stat, este municipiul unde se află „Universitatea Michigan”, celebră la nivel mondial pentru școala sa de business. Caracterizat ca fiind un oraș studențesc, județul din care face parte, Washtenaw este cel mai albastru din stat (se învecinează cu județul Wayne, unde se află Detroit, al doilea cel mai albastru). Acolo au fost printre cele mai mari demonstrații anti-Israel. Ei bine, tocmai în aceste bastioane ale democraților a pornit campania de a vota „uncommited” la alegerile primare ale partidului pentru candidatul prezidențial. La scrutinul din februarie, peste 13% au pus ștampila pe „nicio preferință” (anume „uncomitted”), iar Biden a luat doar puțin peste 80%, un scor scăzut pentru un președinte în funcție. Pe fondul acestui boicot, care s-a reflectat și în măsurătorile sociologice, reușise Trump să preia inițiativa. Intrarea în cursă a lui Harris a schimbat situația. Apelul ei către umanism în orientul mijlociu și inclusiv absența ei la de la discursul din congresul american al lui Benjamin Netanyahu, în condițiile în care ea este Președinta Senatului întrucât are funcția de vicepreședinte, a domolit parțial valul de ură față partidul democrat al segmentului „pro-palestinian”. Asta, s-a reflectat și în sondaje, unde fosta procuroare a revenit în frunte în Michigan.

Harta electorală este foarte roșie, cum se vede în imaginea de sus. Strategia democrată, la fel ca în alte state, este de a maximiza scorul în centrele urbane și de a capitaliza câștiguri în suburbii. Din cele 83 de județe, numai 11 au votat cu stânga, iar restul de 72 cu dreapta. Totuși, doar trei din primele zece județe ca număr de locuitori au fost câștigate de republicani și numai unu din primele cinci. Așadar, zona metropolitană Detroit constituie grosul electoratului democrat, încercuită cu galben în imaginea de mai sus. Deși Macomb (al treilea ca populație cu 875.101 de locuitori) se duce spre conservatori, aceștia pierd mulți votanți în Oakland (al doilea ca populație cu 1.270.426 de locuitor), suburbiile înstărite din nord-estul lui Detroit. Dacă în restul statului, abordarea lui Trump a fost benefică, în zone ca Oakland, cu oameni prosperi, de orientare moderată sau independentă. Aceștia s-au speriat la propriu de Trump. În plus, alegătoarele feminine din suburbii, în mod istoric o categorie de „swing voters”, care totuși votau deseori cu republicanii dată fiind credința lor în valorile familiei, au ajuns să dezerteze în număr mare la democrați. Oakland, județ destul de competitiv în ultimele decenii, a fost câștigat de Biden cu 14% în 2024.

Fieful istoric al republicanilor în Michigan, Kent (al patrulea județ ca populație – 661.354 locuitori), se asemeană foarte mult ca profil cu Oakland. Spre deosebire de alte zone, cele două au reușit să dezvolte și o industrie a serviciilor și nu mai sunt dependente de producția din fabrici. Încercuit în verde, Mitt Romney câștiga în 2012 cu aproape opt procente, dar în 2020 Biden s-a impus cu peste șase la sută. Este esențial ca în noiembrie Trump să taie din diferența aceasta, dacă vrea să ia locul întâi. În 2016, când a câștigat statul cu 0,22%, s-a impus în Kent cu peste 3%, asta ca indicator. Zona, din care face și Grand Rapids, rămâne cu un bazin electoral de dreapta, dar unul care preferă un republican „tradițional”, nu pe Trump. Până la urmă, de aici s-au tras Justin Amash și Peter Meijer, doi foști congresmeni care a votat fiecare la rândul său să-l demită pe Trump (Amash la ancheta privind convorbirea telefonică a fostului președinte cu Volodimir Zelenski, iar Meijer la ancheta privind insurecția de pe 6 ianuarie).

Harta electorală a statului în 2008, mult mai albastră decât în prezent. Încercuit cu verde este Saginaw. Sursă: https://map.jacksonjude.com/

La nord de Saginaw (încercuit pe hartă), statul deja are caracter preponderent rural, acolo nu mai este o zonă industrială. Spre deosebire de statele din sud, nordul avea un mediul rural mult mai favorabil Partidul Democrat. În fosta confederație, Biserica Baptistă a jucat un rol foarte important și rămâne și azi puternică, cu mulți adepți. Grosul credincioșilor săi este în mediul rural al sudului, tocmai de aceea statele respective rămân cele religioase la nivelul întregii țări. Acolo, odată cu adoptarea „strategiei sudiste” de către republicani, și-au asigurat dominația tocmai prin baptiștii rămași cu obiceiurile și cutumele de tip segregaționist, care sunt populația majoritară în regiunea aceea. Puteți citi mai multe în articolul: https://www.internationalaffairsromania.com/post/sun-belt-istoricul-%C8%99i-povestea-unei-regiuni-aparte. Populația rurală din nord nu era nici pe departe atât de religioasă, iar oricum cei credincioși aparțineau de confesiuni mai moderate, de genul „mainline protestants” (anglicani, luterani, prezbiterieni etc.) sau catolici (grup care s-a apropiat mult de democrați dată fiind doctrina lor mai incluzivă, protestanții dominând societatea americană la începutul secolului XX). Totuși, motivul principal pentru care țăranii din nord erau în „barca democrată” era acela că partidul de stânga susținea cooperativele agricole cu entuziasm. Republicanii au început și ei să adopte politice agrare și astfel să își mărească bazinul electoral. Dar, în 2008, așa cum se vede imaginea de mai sus, democrații încă stăteau bine cu electoratul rural.

Politica protecționistă promovată de Trump a fost susținută și în domeniul agricol. Practic, agricultorilor le convenea, deoarece, în felul acesta, devenea mai dificil de a importa produse, iar comercianții s-ar fi reorientat către ei. În timpul mandatului său, republicanii au reușit în mod decisiv să-și adjudece populația de la țară, lucru vizibil și în congres, acolo unde au câștigat aproape toate circumscripțiile rurale. Inclusiv în Michigan s-a observat acest lucru, după cum se vede în cele două hărți din articol.

Mai este o chestiune de luat în calcul, care l-a avantajat pe Trump. Se pare, din cercetările sociologilor, că statul Michigan, în special orașele mici și mijlocii, au fost cele mai afectate de războaiele din Irak și Afganistan. Mai exact, județele din acest stat au avut cele mai multe victime pe cap de locuitor. În consecință, mesajul izolaționist al lui Trump a fost bine primit, date fiind multele familii îndurerate după ce persoanele dragi lor au fost rănite sau omorâte pe front.

Mai sunt 45 de zile până la ziua alegerilor, dar chiar și așa, alegătorii se pot exprima în avans grație votului prin corespondență. Este o temă controversată pentru republicani, care i-au acuzat pe democrații că s-au folosit de acel sistem pentru a frauda alegerile. Mai exact, tabăra Trump a pretins că zeci de mii de persoane decedate ar fi votat în 2020. Însă, niciunul din multele procese care au avut loc nu le-a dat dreptate loialiștilor fostului președinte.

La ora actuală, democrații sunt favoriți în Michigan și în cursa prezidențială, dar și la senat (alegerile pentru camera superioară vor fi analizate într-un material viitor). Totuși, sprijinul pentru Trump în rândul „working class”, în ciuda efortului democraților de a se prezenta drept partidul sindicatelor, menține suspansul ridicat. Este totuși un stat esențial pentru Kamala Harris. Dacă pierde Michigan, înseamnă că, foarte probabil, pierde și în alte „swing states”, având în vedere că acesta ar trebui să fie cel mai de stânga dintre ele. Trebuie luată în calcul și Jill Stein, candidata Partidului Verde. Aceasta s-a poziționat ferm în favoarea palestinienilor și l-a făcut pe Joe Biden „criminal de război”, din cauza ajutorului acordat Israelului. Un sondaj realizat de „Consiliul pentru relațiile arabo-americane”, în rândul populației musulmane din fiecare „swing state” o arată pe candidata ecologistă pe primul loc în Michigan, cu 40%, Trump pe doi cu 18% (deși la nivelul retoric, este cel mai pro-israelian dintre candidați) și Kamala Harris abia pe trei cu 12%. Deci, deși nu mai protestează în stradă momentan, mahomedanii din Michigan rămân cu resentimente puternice față de democrați. În mod realist, aceasta ar fi ceea mai bună șansa a lui Trump de a câștiga statul. Anume, radicalii pro-palestinienii să meargă cu Jill Stein, care astfel îi ciupește procente Kamalei Harris (acesta fiind electorat pro-democrat în anii precedenți) și el să își consolideze baza, care l-ar căra pe primul loc. Rămâne de văzut, Michigan este totuși statul unde Harris are cea mai bună cota la casele de pariuri din cele șapte disputate.