Midterms 2026: Cursa de la Senat cu implicații majore pe termen lung

În stânga, James Talarico democraților pentru mandatul de senator în Texas. În dreapta, Ken Paxton, candidatul republican.

Campania electorală în America intră pe ultima sută de metri. Alegerile pentru Congres urmează să aibă loc pe 3 noiembrie. Dintre cele 35 de mandate de senatori pus la bătaie în acel scrutin, există un interes aparte pentru cursa din Texas, fiind totodată una dintre cele mai strânse.

Aceasta este o situație atipică, Texas fiind unul din statele care în ultimele decenii a votat preponderent cu formațiunea de dreapta, odată cu reforma electorală (Voting Rights Act) din timpul administrației lui Lyndon Johnson, care în timp a transformat sudul dintr-un bastion al democraților într-un fief republican.

Un candidat democrat la președinție nu s-a mai impus în Texas de cinci decenii, când Jimmy Carter a făcut-o în 1976. Ultima dată când partidul de stânga a câștigat aici un mandat de senator în Congresul de la Washington a fost în 1988. Precedenta victorie a democraților la nivelul întregului stat a venit în 1994, când vice-guvernatorul Bob Bullock a câștigat în același scrutin în care republicanul George W. Bush, viitorul președinte, a devenit guvernatorul Texasului.

Revenind mai aproape de zilele noastre, la alegerile prezidențiale din 2024, Donald Trump s-a impus cu marjă foarte clară împotriva Kamalei Harris, 13,7%. Tot în acel an, la cursa pentru celălalt mandat de senator, Ted Cruz a triumfat în fața democratului Colin Allred cu 8,5%.

Așadar, Texasul a fost o fortăreață a republicanilor timp de mulți ani. Chiar și așa, cota de încredere scăzută în actuala administrație prezidențială se resimte și aici. Majoritatea site-urilor care oferă analiză politică în SUA (CBS News, Decision Desk HQ, Fox News, Sabato's Crystal Ball, The Economist, real Clear Politics) văd cursa de la Senat din Texas ca una foarte strânsă (tossup), unele (FiftyPlusOne, Silver Bulletin, Split Ticket) afirmând chiar că democratul James Talarico are prima șansă la victorie.

Republicanii s-au împușcat singuri în picior

Curentul majoritar de opinie este că votanții republicani și-au îngreunat singuri șansele la victorie ale partidului lor când l-au ales la alegerile primare pe procurorul general al statului, Ken Paxton, în detrimentul actualului senator în funcție, John Cornyn.

Paxton este un personaj foarte controversat, care a fost inclusiv la un pas să fie dat jos de pe poziție pe care o ocupă de către Congresul din Texas, prin impeachment, acesta fiind salvat de Senatul local, după ce camera inferioară votase în marea ei majoritate pentru suspendarea lui.

De cealaltă parte, Cornyn a fost ales prima dată senator la Congresul de la Washington în 2002, fiind reconfirmat de votanți în 2008,2014 și 2020. Înainte, el ocupase chiar funcția din prezent a lui Paxton și a fost și judecător al Curții Supreme a Texasului.

Cornyn era privit ca un om al „vechii gărzi” a Partidului Republican, anume aripa neoconservatoare, așa zișii republicani tradiționali, sau ceea ce mulți denumeau „establishmentul” partidului până să acapareze Trump puterea în rândul formațiunii.

După ani de zile de „epurări” a acestora de către aripa MAGA la alegerile interne republicane, i-a venit rândul lui Cornyn în 2026, el nefiind perceput ca un apropiat al lui Trump timp de mai mulți ani, încercând totuși să compenseze handicapul acesta prin tentativa de a se prezenta un implementator al agendei președintelui.

Dacă e ceva care a devenit clar în ultimii ani pe dreapta eșichierul politic american este că influența lui Donald Trump asupra electoratului republican rămâne imensă, iar un mesaj de susținere pentru un candidat în alegerile primare aproape că îi garantează victoria acestuia.

Inițial, pentru primul al alegerilor primare, președintele nu și-a declarat sprijinul pentru niciunul dintre cei doi candidați. Cornyn a reușit, contrar unor sondaje, să termine la limită în fața lui Paxton. Părea că președintele va ieși atunci să își declare susținerea pentru actualul senator, fiind presat insistent de către John Thune și conducerea din Senat a republicanilor, sau fostul său consultant, Chris LaCivita.

În cele din urmă, Trump a și-a afirmat preferința sa pentru Paxton, care era văzut ca fiind mai apropiat de curentul MAGA, acesta triumfând clar în fața lui Cornyn în turul doi al alegerilor primare.

A fost totuși o surpriză gestul președintelui, întrucât reputația proastă a lui Paxton cumulată cu percepția sa de radical îl plasau în sondajele pentru alegerile generale într-o poziție mai proastă față de candidatul democrat decât pe Cornyn, care era considerat favorit la victorie. Acesta reușea să atragă mai mulți alegători neutrii. Așadar, înșiși votanții republicani le-au oferit democraților o șansă mai mare la victorie în noiembrie.

De cealaltă parte, cursa internă la democrați a fost și ea una foarte strânsă. Reprezentantul din Congresul statului Texas, James Talarico, a învins-o pe reprezentanta din Congresul de la Washington, pe Jasmine Crockett.

Spre deosebire de electoratul republican, votanții formațiunii de stânga l-au ales pe candidatul pe candidatul mai moderat, cu șanse mai mari la victorie în noiembrie, întrucât putea atrage mai mulți independenți și centriști. Este vorba de James Talarico.

Situația din prezent

Din august până în prezent, Talarico îl conduce constant în sondaje pe Ken Paxton, aceasta fiind o situație nemaiîntâlnită pentru un candidat democrat în Texas într-o cursă la nivelul întregului stat, în ultimele 25 de ani. Democratul are avans de 3-4%, în medie, înregistrând chiar și 6% în plus în anumite măsurători.

Au mai fost curse strânse în perioada recentă, în care democrații sperau că vor putea învinge în sfârșit în statul acesta. Cel mai relevant exemplu este cursa pentru Senat din 2018, tot într-un an de midterms în timpul unei președinții a lui Donald Trump. La fel ca și acum, cota de încredere în administrația prezidențială era clar sub 50%.

Ted Cruz s-a impus atunci în fața lui Beto O'Rourke cu 2,6%. Trebuie punctat, însă, că republicanul a fost tot timpul cotat în măsurătorile din campanie cu un scor mai mare, chiar dacă unul mic.

Spre comparație, acum, James Talarico l-a devansat pe Paxton în 35 de măsurători făcute din luna mai până acum. Republicanii au mizat că pe măsură ce se va apropia scrutinul, vor reuși să recupereze din handicap. Cu mai puțin de trei săptămâni înaintea votului, situația nu s-a îmbunătățit substanțial.

Tocmai de aceea, partidul președintelui a început să aloce resurse financiare substanțiale, încercând a-l ajuta pe candidatul lor. În total, Super PAC-urile republicane au cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari în cursa pentru Senat din Texas, în timp ce cele democrate doar 4 milioane.

Talarico a fost însă mult mai eficient în a obține donații individuale de la cetățeni pentru campania sa, acumulând peste 68 de milioane de dolari, față de cele aproape 10 milioane ale lui Paxton.

Legislația electorală privind publicitatea electorală prevede că spoturile de reclame pot fi cumpărate mai ieftin de către campania unui candidat prin banii din donații, spre deosebire de achizițiile făcute de Super PAC-uri. Drept urmare, avantajul financiar al lui Paxton este parțial atenuat.

Evoluții

Dincolo de slăbiciunile și scandalurile lui Ken Paxton, care îl fac pe el un candidat mai vulnerabil, cel puțin în comparație cu John Cornyn, Partidul Republican pare că se află în cea mai slabă poziție din ultimii ani, în Texas.

Încă din 2016, când Hillary Clinton a pierdut la 9% (un scor surprinzător de bun la acea vreme), democrații au început să spere în visul „Blexas” (Blue Texas), adică să ajungă într-o bună zi să câștige statul. Au urmat cursa de la Senat din 2018, amintită adineaori, dar și marja mai mică a victoriei lui Trump în 2020, doar 5,6%. Ulterior, triumful din 2024 al miliardului republican cu aproape 14% a însemnat un mare pas înapoi pentru democrați.

Motivele de optimism ale stângii veneau mai ales din evoluțiile socio-demografice ale statului. Pe de o parte ponderea populației hispanice a tot crescut, acesta fiind un segment electoral care în mod istoric a votat cu formațiunea de stânga. În prezent, peste 40% din texani sunt de origine latino-americană, fiind vorba atât de minoritățile istorice (tejanos- descendenți ai vorbitorilor de spaniolă de pe vremea când statul aparținea de Mexic), cât și valurile recent de imigranți.

Hartă cu ponderea hispanicilor (galben) și a albilor non-hispanici (albastru) în fiecare comitat din Texas. Sursă: The Dallas Morning News

Totodată, trendurile din rândul populației înstărite, cu educație superioară, care trăiește majoritar în suburbiile prospere ale marilor orașe, a fot unul foarte favorabil pentru democrați în ultimul deceniu, după ce ideologia MAGA a acaparat Partidul Republican. Inclusiv în Texas, în localitățile limitrofe ale metropolelor Dallas, Houston, Austin și San Antonio s-a observat clar acest fenomen.

Nu trebuie subestimat nici impactul migrației interne. Texas a fost unul dintre statele care a atras printre cei mai mulți americani din alte zone ale țării. O bună parte dintre ei provin din state democrate, republicanii acuzându-i că își răspândesc convingerile ideologice în politica texană.

Acum câțiva ani, se credea că democrații ar urma în deceniul acesta (anii 2020) să reușească să câștige în Texas. După 2024, orice discuții despre Blexas au părut că au devenit irelevante, stânga fiind cu adevărat „îngenuncheată”. Acum, cu evoluțiile din ultimele luni, democrații se află în cea mai bună poziție din ultimii 26 de ani în Texas.

Republicanii suferă pe plan local

Într-o analiză a lui Harry Enten de la CNN, problemele republicanilor în acest ciclu electoral în Texas sunt cât se poate de vizibile, mai ales în contrast cu anul de grație 2024.

A fost cu adevărat șocant pentru mulți felul în care hispanicii s-au îndepărtat de democrați atunci și au votat într-o pondere istorică pentru Donald Trump. Conform cercetărilor sociologice, republicanul s-a impus în rândul latino-americanilor din Texas cu 10% față de Kamala Harris, aceasta fiind o populație care vota clar cu candidatul de stânga, de regulă.

Explicația a fost situația deplorabilă de la granița cu Mexic, acolo unde influxul de imigranți ilegali și eșecul de a-i opri sau de a le asigura un adăpost cât de cât acceptabile au fost atribuite administrației Biden. Așa cum se vede în imaginea de mai sus, o bună parte din populația hispanică a Texasului locuiește în comitatele de graniță, din sudul, sud-estul și estul statului. Comunitățile lor au fost principalele afectate de criza respectivă umanitară.

Deși administrația Trump a reușit să reducă și să elimine aproape de tot trecerile ilegale ale graniței, populația hispanică din Texas a devenit tot mai ostilă actualei puteri. Tot Harry Enten a făcut un calcul cu sondajele disponibile, care arată că anul acesta, același grup de votanți ar vota pentru democrați cu o marjă de 31%. Motivele acestei alienări sunt politicile foarte agresive ale Casei Albe împotriva imigranților și deportărilor în masă, etnicii latino fiind afectați într-o manieră disproporționată de acestea.

Anul trecut, Trump a insistat pe lângă guvernatorul republican Greg Abbott și majoritatea de dreapta din cele două camere ale Congresului local din Texas să modifice harta electorală a circumscripțiilor pentru Camera Reprezentanților, astfel încât partidul președintelui să dobândească mai multe mandate la Washington. Fenomenul a căpătat un nume deja celebru, „gerrymandering”. Adică, modificarea hărții electorale astfel încât unul din partide să câștige o pondere semnificativ mai mare de mandate decât votul său popular.

În ciuda opoziției dârze a democraților, inclusiv a lui James Talarico (membru al Camerei Reprezentanților din Congresul Texas), republicanii au mers până la capăt cu demersul, ei urmând a câștiga cinci mandate noi, conform noii hărți care fusese reconfigurată pe baza rezultatelor din 2024.

Ei bine, cu evoluțiile care au avut loc, se vorbește acum despre un „dummymander”, adică o încercare a unui partid de a face gerrymandering, dar fără rezultatele scontate. În concret, având în vedere schimbările, mai ales în rândul hispanicilor, republicanii ar urma să câștige doar două mandate noi, mult sub ținta lor pentru care au demarat respectivul proces.

Totul se vede clar în aceeași analiză sociologică făcută de Harry Enten de la CNN. Mai exact, dacă votul popular în alegerile pentru Congres de acum doi ani a consemnat o victorie a republicanilor în Texas cu o marjă de 18%, acum cifrele arată că democrații conduc cu 2%.

Așadar, e normal ca circumscripții care acum doi ani erau roșii acum să fie albastre.

Și cursa pentru fotoliul de guvernator este una mult mai strânsă ca în ciclurile trecute. Greg Abbott, care a câștigat în 2014, 2018 și 2022 de fiecare dată cu peste 10% se află într-o competiție electorală mult mai strânsă în fața democratei Gina Hinojosa, pe care o conduce cu o medie de doar 2%.

Pentru republicani, mare probleme nu este atât pierderea hispanicilor, ei dominând mulți ani statul fără acest electorat, cât prezența slabă la vot ce se preconizează în rândul albilor non-hispanici din mediul rural. Acesta este nucleul dur al electoratului republican.

Nemulțumirea acestora mai ales față de situația economică, cu o inflația tot mai mare și prețul carburantului tot mai scump s-ar putea manifesta prin absenteismul acestora, care i-ar costa scump pe candidații de dreapta. Deja, în Texas, apar afișe în localitățile rurale prin care lumea este îndemnată să nu fie nepăsătoare și sa iasă la vot pentru partidul președintelui.  

Pierderea Texasului, un mare pericol pentru republicani

Hartă cu Colegiul Electoral american pentru alegerile prezidențiale. În culorile roșii, statele unde candidatul republican pleacă cu prima șansă, iar în culorile albastre, cele unde democratul e favorit la victorie. În bej, statele cheie (swing states), unde forța electorală a partidelor este una apropiată. Sursă: 270 to Win  

Victoria unui democrat în Texas ar avea consecințe substanțiale, fără nicio exagerare. Impactul ar fi unul major mai ales pentru cursa prezidențiale, acolo unde potențiala transformare a Texasului într-un stat competitiv, ar fi un coșmar pentru republicani. Dintre toate cele 50 de state americane, Texas este al doilea, atât ca populație, cât și ca teritoriu.

Ani de-a rândul, statul a fost un adevărat fief republican, iar partidul avea o garanție de zeci de voturi în Colegiul Electoral pentru prezidențiale. Ponderea din respectivul colegiu este formată pe baza populației statului, Texas având 40 de reprezentanți, conform recensământului din 2020. Numai California, cu 54, are mai mulți.

Așadar, obsesia democraților pentru a transforma Texasul într-un stat albastru devine foarte clară, privind din această optică. Ipotetic vorbind, în 2028, dacă un candidat democrat se impune în Texas, atunci republicanul ar trebui să câștige toate cele șapte state cheie (Pennsylvania, Wisconsin, Michigan, Georgia, Carolina de Nord, Arizona și Nevada), pentru a compensa o astfel de pierdere și a putea coagula 270 de voturi în Colegiul Electoral.

Chiar și dacă un democrat nu câștigă Texasul, faptul că statul ar putea deveni unul competitiv, în care republicanii să nu aibă „de plano” victoria asigurată, ar fi un mare avantaj pentru democrați în alte state cheie. În acest scenariu, dreapta ar trebui să aloce resurse mai multe în Texas, în detrimentul celor din paragraful anterior.

Cele două partide sunt conștiente că rezultatul din 2026, de la cursa pentru mandatul de senator, va juca un rol important în viitorul întregii politici din SUA. Dacă Talarico reușește într-adevăr să își confirme statutul de favorit și să câștige în fața lui Paxton, atunci discuția despre un Texas albastru la nivel prezidențial nu va mai fi una pur teoretică.

Speranțe pentru ambele tabere

Republicanii argumentează că în anii trecuți, sondajele i-au subestimat de multe ori, iar ei au obținut rezultate peste așteptări. Asta este adevărat în anii când au avut loc alegeri prezidențiale, atunci când prezența lui Donald Trump pe buletinul de vot a reprezentat un adevărat imbold și pentru restul candidaților de dreapta pentru Congres, sau funcții pe plan local (guvernatori).

În anii de midterms, atât în 2018 (cu președinte republican), cât și în 2022 (cu președinte democrat), cercetările sociologice s-au dovedit a fi mult mai precise. O explicație pentru asta poate fi prezența la vot mult mai scăzută, chiar cu 20% mai puțin în anumite cazuri. Astfel, este mai ușor de a estima eșantionul de votanți.

Totuși, democrații vor argumenta ca atât în 2022, cât și 2025, ei au obținut scoruri peste ce arătau sondajele de opinie. Dat fiind acest trend, stânga speră chiar să obțină o victorie și mai covârșitoare anul acesta decât se arată măsurătorile acum, care îi arată cu 8% în fața republicanilor.

Diverși analiști au arătat însă, că în ciuda gradului de acuratețe mai mare în anii de midterms, republicanii au continuat să fie subevaluați față de scorul real obținut mai ales în statele cu o populație rurală mare, cum ar fi Texas. Într-adevăr, calculul ponderii votului rural s-a dovedit o provocare pentru sociologii americani în ultimii ani.

Cu mai puțin de trei săptămâni rămase până la vot, cursa din Texas rămâne una crucială. Dincolo de impactul asupra prezidențialelor de peste doi ani, aceasta va determina, foarte posibil, viitoarea majoritate în Senatul de la Washington, așa cum a fost prezentat într-un articol anterior (https://www.internationalaffairsromania.com/post/midterms-o-introducere-la-b%C4%83t%C4%83lia-pentru-congresul-american).