Wisconsin: Răscrucea de drumuri între „farm belt” și „rust belt”

Harta statului Wisconsin cu cele 72 de județe. Sursă: https://www.mapsofindia.com/world-map/usa/wisconsin/

Pe măsură ce se apropie ziua votului, spiritele se încing. Situația se reflectă și în sondaje, Donald Trump se apropie de Kamala Harris. Se vede și în statul Wisconsin, acolo unde ultimele trei măsurători (Wall Street Journal, Emerson, Insider Advantage) arată o egalitate între cei doi pretendenți.

Republicanii au motive de speranță. La ultimele două alegeri, acesta a fost cel mai favorabil dintre cele trei „swing states” din „rust belt” (puteți citi despre celelalte două, Pennsylvania și Michigan, aici: https://www.internationalaffairsromania.com/all-news). Pentru democrată, calea cea mai simplă către obținerea a 270 de delegați în „colegiul electoral” (adică victoria) părea a fi câștigarea statelor menționate. Ei bine, dacă Trump va reuși să se impună în oricare din cele trei, poate spera la revenirea la „Casa Albă”. Istoria electorală recentă ne arată că în Wisconsin ar avea cele mai mari șanse, dat fiind că aici a obținut cele mai bune scoruri. Dar, totodată, este și singurul „stat mov” din regiune unde republicanii au câștigat alegerile pentru funcția de senator, după 2016. Ron Johnson triumfa în 2022 cu un singur procent și era reales în camera superioară din Congres.

Aici s-a înființat Partidul Republican

În 1854, forțele aboliționiste s-au coalizat în jurul unui nou partid, pe care l-au numit „Partidul Republican”, în cinstea fostului partid al lui Thomas Jefferson. Primul miting a avut loc în același an la Ripon, în Wisconsin, acolo unde Kamala Harris a ținut un discurs săptămânile trecute alături de Liz Cheney, fostul număr trei în delegația republicană din „Camera reprezentanților” și fiica lui Dick Cheney, vice-președinte al Americii între 2001-2009. Simbolistica este cât se poate de clară, Harris încearcă să atragă cât mai mulți votanți de dreapta nemulțumiți de Trump, mai exact de stilul său de a face politică. A făcut apel la electoratul conservator prin diverse figuri precum Cheney Jr., Adam Kinzinger (fost congressman), Geoff Duncan (fost vice-locotent al statului Georgia), sau James McCain (fiul lui John McCain). Se pare că democrata are succes, cel puțin momentan. În cel mai recent sondaj de la New York Times, aproape 10% din cei care se identificau drept republican o preferau pe californiană în detrimentul candidatului propriei formațiuni. Dacă se menține proporția, ar fi un nivel sprijin asemănător cu cel înregistrat de Trump în 2016, în rândul democraților, când de altfel a și câștigat președinția.

Se observa așadar o repoziționare a electoratului, așa cum precizasem și în articolele anterioare. În concret, stânga a reușit să își solidifice poziția în rândul alegătorilor absolvenți de universitate. Vorbim despre o categorie de oameni care votau cu nădejde GOP (Grand Old Party, porecla republicanilor), în special albii cu diplomă de licență, o categorie de votanți pe care partidul lui Trump i-a pierdut pentru prima oară după 64 de ani în 2020.

Pe de altă parte, populismul dreptei i-a ajutat enorm să crească în popularitate în rândul „clasei muncitorești”, (working class, cum îi spun ei în engleză). Inițiativa de a implementa tarife, promisiune reiterată și în campania de anul acesta, plus combaterea imigrației ilegale le oferă acestor oameni speranța că vor avea parte de mai multe joburi. Puteți citi mai multe despre acest fenomen, pe care l-am descris și în precedentele articole mai în detaliu. Și democrații sunt conștienți de impactul acestui mesaj. Ei la rândul lor s-au străduit să-și promoveze intens investițiile făcute în timpul mandatului lui Biden, pentru a opri această „hemoragie”. Totodată, gruparea de stânga face eforturi pentru a-și îmbunătăți relația cu sindicaliștii, un alt segment pe care îl dominau în mod istoric, dar în rândul căruia au pierdut din popularitate de când republicanii au adoptat ideologia fostului președinte dintre 2017-2021.

O altă repoziționare, care a fost accelerată de către Trump, a fost cea a votanților din mediul rural. În 1988, George H.W. Bush devenea președinte după ce îl „zdrobea” pe democratul Michael Dukakis. Bush Sr. se impunea în 40 de state și lua 426 din cele 538 de voturi în „colegiul electoral”. Guvernatorul din Massachusetts a câștiga doar zece state și capitala, Washington DC. Trei dintre statele unde Dukakis a terminat pe locul întâi au fost Wisconsin, Minnesota și Iowa. Acestea aveau atunci o proporție mare a locuitorilor implicați în domeniul agricol. Situația nu s-a schimbat considerabil în toți acești ani, rămâne zonă a țării cu un număr considerabil de fermieri. Așa cum am scris în ultimul articol (https://www.internationalaffairsromania.com/post/michigan-cel-mai-albastru-dintre-swing-states), profilul populației din afara orașelor în „Midwest” este diferit de cel pe care îl au aceiași oameni în sudul țării. Religiozitatea acestora din urmă i-a motivat să voteze cu republicanii, începând cu anii 60, după „civil rights act”. Ei bine, în nordul țării, fiind vorba de oameni cu o ideologie mai moderată, mult timp aceștia au mers pe mâna democraților, fiind totodată formațiunea mai favorabilă cooperativelor agricole. Cu timpul, republicanii și-au schimbat abordarea, devenind din ce în ce mai mult partidul celor din „small town America”. Chiar până în 2008, democrații încă dominau clar electoratul rural al Wisconsinului, cum se vede în harta de mai jos. Trump totuși a reușit să schimbe radical paradigma, și să capteze sprijinul acestui grup tot prin politica de tarife propusă, întrucât fermierilor le plăcea ideea ca importurile de diverse mâncăruri să fie taxate, întrucât se crea spațiu pe piață și pentru propria lor marfă. Astfel, Donald Trump a reușit să ducă strategia republicană de mai multe decenii la îndeplinire, cum de altfel se și vede în imaginea de mai jos.

 În galben, județele urbane ale statului, iar în verde, cele rurale. Sursă: https://www.dhs.wisconsin.gov/wish/urban-rural.htm

Harta electorala de la alegerile din 2008, în stânga, și la cele din 2020, în dreapta. Cu galben, este încercuit orașul Milwaukee și suburbiile acestuia. Sursă: https://map.jacksonjude.com/

Suburbiile Milwaukee, temelia strategiei republicane

Cele trei județe Waukesha, Ozaukee și Washington reprezintă fieful istoric al grupării conservatoare. Ele se pot observa și în imaginea de mai sus, unde se vede că în 2008 au fost singurele zone din stat care au votat cu republicanii la o marjă mai mare de 15 procente, aspect evidențiat de culoarea roșie închisă de pe hartă. În analiza Pennsylvaniei și a lui Michigan, am vorbit despre faptul că marile orașe, Philadelphia și Detroit sunt zone „albastre”, dar că în mod istoric suburbiile erau „roșii”. Milwaukee (cel mai mare centru urban din Wisconsin cu 556.111 de locuitori) nu se diferențiează. Ba chiar, cele trei județe, cunoscute sub denumirea „WOW Counties” (poreclă ce vine de la inițialele lor), erau considerate printre cele mai republicane zone de suburbie din fostele state unioniste (cele din nord în războiul civil). Unii sociologi au caracterizat zona drept cea mai republicană suburbie mai sus de linia Mason-Dixon (linia de demarcația folosită pentru a departaja statele libere și cele cu sclavie înaintea războiului civil; în mare, asta a fost granița între nordiști și sudiști în războiul civil).

Ozaukee este județul cu cel mai mare venit mediu pe familie din stat, în timp ce Waukesha este pe doi, iar Washington pe cinci. Ba mai mult, toate cele trei se situează cu mult peste media națională (de aproape 63.000 de dolari). În Ozaukee media este de peste 90.000 de USD și chiar și în Washington, media este de peste 77.000 de dolari. Reiau parțial explicațiile din articolul despre Pennsylvania (https://www.internationalaffairsromania.com/post/pennsylvania-cheia-de-bolt%C4%83-a-statelor-unite) în legătură cu prosperitatea din suburbiile americane și anume de ce deseori acolo se regăsesc multe familii înstărite. Mai exact, cei care au posibilitatea preferă sa locuiască într-o zonă mai spațioasă, în natură, liniștită și sigură,  preferă să o facă, chiar dacă lucrul acesta înseamnă că stau mai departe de biroul unde lucrează părinții sau școlile unde învață copii, în oraș. În Milwaukee, deși este un oraș ceva mai mic decât multe altele din SUA, există și acolo probleme de genul criminalității crescute, inclusiv traficul de droguri, dar și a mizeriei și poluării.

În mod istoric, republicanii erau partidul corporatist, pro-business. Tocmai și din acest motiv, GOP era tare în regiuni de genul „WOW counties”. De la Franklin D. Roosevelt, democrații au câștigat o singură dată aceste județe, în 1964, care oricum a fost un electoral aparte datorită „civil rights act”, legea ce interzicea discriminarea pe baza rasială, precum segregarea. Atunci, locuitorii celor trei județe au mers cu democrații, respectând tradiția aboliționistă a acestui stat, candidatul Lyndon B. Johnson fiind adeptul noii legislații.  Dacă noua abordare din epoca Trump a ajutat formațiunea să crească în multe zone și Wisconsin a devenit chiar un „swing state”, în mediul suburban, gruparea a avut mult de pierdut. Spuneam în primele paragrafe că Trump a fost primul republican din 1956 încoace care să piardă electoratul alb, absolvent de facultate. Până și Barry Goldwater în 1964 (la alegerile istorice tocmai amintite) i-a câștigat, în condițiile în care și-a manifestat opoziția la „civil rights act”. Ei bine, genul acesta de votanți se regăsesc în astfel de zone suburbane. Mitt Romney, candidatul din 2012, considerat a fi un republican clasic, a pierdut statul la aproape șapte procente de Barack Obama, dar în Waukesha (al treilea județ ca număr locuitori din Wisconsin și cel mai mare din „WOW” cu 412,591 de locuitori) lua cu aproape 35% mai mult decât contracandidatul său, iar în Ozaukee se impunea cu peste 30%. Trump a câștigat Wisconsin în 2016 cu 0,76%, iar în 2020 a pierdut la limită cu 0,63%. Deci, per ansamblu, a avut o prestație mai bună decât un republican clasic ca Romney, dar în aceste județe a fost mai slab. A învins cu doar 12% în Ozaukee, iar în Waukesha cu aproape 21%. „The suburbanites”, așa cum sunt denumiți rezidenții suburbiilor, sunt oameni care sincer se sperie de retorica agresivă și radicală a lui Trump. Totodată, ei sunt în general oameni care au avut de câștigat de pe urma globalizării și a liberului schimb. Acțiunile lor de la bursă au crescut când companiile în care investiseră și-au mutat producția în țări unde costul era mai scăzut și au făcut astfel profit mai mare. Au avut parte de benificii în timpul erei de „freetrade”. Aceștia nu susțin politicile protecționiste ale fostului președinte. Nu ar trebui să fie o surpriză dacă republicanii vor continua să piardă din sprijin aici. Dacă ar fi obținut ecartul lui Romney, Trump ar fi câștigat statul în 2020. Aceasta este o problemă care le dă de gândit strategilor republicani.

Și în acest stat, democrații sunt dependenți de marile centre urbane

Pe malul lacului Michigan se află Milwaukee și județul omonim, care este de asemenea cel mai mare ca populație (916.205 de locuitori). Joe Biden a luat peste 317.000 de voturi din cele aproape 1,7 de milioane în Wisconsin doar din acest județ. Actualul președinte a avut o marjă de aproape 40% față de rivalul său în 2020. Totodată, în județul Dane (al doilea ca rezidenți cu 574.347) se află orașul universitar Madison, care este și a doua cea mai populată localitate din stat cu cele aproape 270.000 de persoane care trăiesc acolo. Studenții au fost printre grupurile cele mai favorabile democraților acum patru ani, factor ce a contribuit și la proporția victoriei democrate în acest județ în 2020, cu aproape 53%. Anul acesta, tinerii rămân un grup favorabil formațiunii de stânga, în special femeile din generația Z. Având în vedere că mobilizarea bazei de susținători este esențială pentru fiecare tabără, în aceste județe, democrații vor avea nevoie de o prezență la vot cât mai mare, pentru a-și maximiza șansele.

Donald Trump a înregistrat o creștere în măsurătorile dedicate hispanicilor și negrilor, în comparație cu rezultatul din 2020. În Wisconsin, numai 20% din populație este de etnie minoritară, restul de 80% sunt albi non-hispanici. Din toate cele șapte state-cheie, este cel cu cea mai scăzută diversitate a populației. Totuși, dacă se materializează în ziua votului trendul din sondaje, iar republicanul reușește să își îmbunătățească scorul cu populația non-albă, concentrată în special în marile centre urbane, ar putea fi suficient să câștige cei 10 delegați ai statului din „colegiul electoral”. Având în vedere cât de strâns a fost scorul la ultimele două alegeri, o astfel de schimbare chiar ar putea să fie decisivă. Dacă Trump va crește la 15%, de la 7% cu negrii, iar la hispanici la 40%, față de 36%, e posibil ca inclusiv pierderile în suburbii, ce par a fi inevitabile, să fie compensate. Poziționarea sa ca anti-sistem și totodată ca fiind candidatul mai „dur”, capabil să contracareze fenomenele criminalității mai bine l-au ajutat să aibă acest progres.

Se anunță o luptă strânsă

Poate părea un clișeu, dar am evidențiat deja istoria recentă și situația actuală din sondaje, iar o altfel de caracterizată ar fi pur și simplu eronată. Un posibil indicator, până la numărarea tuturor voturilor ar fi de urmărit județele „bellwether” (un concept despre am vorbit în precedentele articole, se referă la zonele care votează de obicei cu cel care va câștiga). În Wisconsin, există județul Sauk, la nord-vest de Dane, care din 1992 a mers mereu cu învingătorul, singurul din tot statul cu o astfel traiectorie. Cu siguranță, în seara alegerilor, analiștii vor urmări cu atenție rezultatul, dat fiind statutul său, în speranța că va indica posibilul câștigător.

Campaniile celor două partide au investit sume mari în Wisconsin. Au loc în continuare mitinguri, s-a intrat pe ultima turnantă. Rămâne de văzut în ce măsură se va respecta regula celor trei state din „rust belt” care votează împreună (Wisconsin, Pennsylvania și Michigan), dacă „zidul albastru” va rezista, sau dacă repoziționarea electoratului va duce la un nou val „MAGA” (Make America Great Again).